Când au devenit oamenii albi?

Rezultatele sugerează, de asemenea, că pielea de culoare deschisă a apărut nu ca o adaptare la cantitatea de lumină mai redusă din Europa, comparativ cu Africa (pentru a permite sinteza vitaminei D în condiţii de însorire mai slabă, aşa cum se credea), ci ca adaptare la noul tip de alimentaţie apărut după revoluţia agrară,  susţine unul dintre autorii studiului, Carles Lalueza-Fox, specialist în palaeogenomică la Universitatea Pompeu Fabra din Spania. Conform acestei teorii, alimentaţia pe bază de cereale la care au trecut oamenii odată cu  apariţia agricultura furniza organismului prea puţină vitamina D, astfel că abia în acel moment a devenit utilă pielea de culoare deschisă, care permitea sinteza mai eficientă a viminei D sub influenţa razelor solare. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature.

Multă vreme s-a crezut că pielea de culoare deschisă a apărut treptat în populaţiile europene începând de acum 40.000 de ani, curând după ce specia umană s-a extins din Africa tropicală spre latitudinile mai mari.

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Dar noua descoperire arată că această schimbare s-ar fi petrecut abia acum 7.000 de ani; aşadar, cel puţin o parte a populaţiilor de oameni a trăit multă vreme în Europa înainte de a-şi pierde pigmentaţia întunecată care se dezvoltase în condiţiile de soare puternic din Africa.

Noile rezultate sugerează că nu numai latitudinea a fost cea care a determinat schimbarea culorii pielii europenilor şi apariţia pielii de culoare deschisă. Dacă ar fi fost aşa, atunci pielea albă ar fi trebuit să fie larg răspândită în Europa cu multe milenii mai devreme.

Scheletul analizat a fost descoperit în 2006, de către excursionişti, în Munţii Cantabriei din Spania.

La vremea aceea, tehnicile de cercetare genetică nu erau suficient de avansate pentru a permite extragerea şi analiza precisă a ADN-ului.  Câţiva ani mai târziu, odată cu progresul metodelor de analiză, a putut fi extras şi studiat ADN dintr-un molar al scheletului.

Analiza arată că omul poseda o mutaţie genetică asociată cu prezenţa ochilor albaştri, dar nu şi mutaţia ce conferea europenilor piele de culoare deschisă. Rezultatele mai arată că omul era mai înrudit cu europenii moderni din nordul continentului decât cu europenii din sud.

Descoperirea ar putea explica de ce ochii albaştri sunt întâlniţi mai frecvent în Scandinavia. Se crede că, în nordul Europei, condiţiile climatice mai aspre au întârziat revoluţia agrară, astfel încât scandinavii ar putea avea mai multe trăsături păstrate de la strămoşii lor vânători-culegători, inclusiv o mutaţie apărut întâmplător în cadrul unor mici populaţii de asemenea vânători-culegători şi care dădea ochilor culoarea albastră.

Sursa: Live Science / Credit imagine: CSIC